molcutz_culinar

ACUM vezi vânt si frig, fulgi ce cad alene din înalturi împăienjenind natura cu o pătură albă…

IERI vedeai doar frunze arămii, stoluri de păsări și ploi ce fugeau tot mai repede spre pământ. Voiau să-l liniștească…după o vară toridă când soarele vorbea cu luna și făceau diverse târguri cum și care să stea mai mult pe cer și să încălzeacă privirile rătăcite și gândurile adormite.

DE ATUNCI însă, au mai trecut clipe, secunde, zile, luni și în curând se vor împlini ani de când s-a întâmplat un fapt ce a marcat sau nu omenirea într-un fel sau altul.

Ne place să numărăm zilele. Ne place să auzim tic-tacul ceasului de pe perete și să dăm foile calendarului pentru a îmbățișa noul. Ne plac aniversările, petrecerile, sărbătorim Revelionul și intrarea într-un an în care sperăm să facem ceea ce nu am reușit să realizăm până acum. Vrem soare și curcubee, reușite, succes, dragoste și oameni perfecți alături, vrem tot ceea ce nu am reușit să obținem în trecut, și contăm pe viitor în atinge toate astea. Ce e viitorul? E tot timp. Timp care nu a sosit încă, dar care poate fi fructificat în multe moduri… așa ne lăsăm adesea ademeniţi de proiecţiile minţii. Trecutul… trecutul e tot timp. E timp ce s-a scurs repede, e succesiune de anotimpuri, e tinerețe, vise, amintiri și clipe ce au fost și nu se vor mai întoarce. Poate că are rost să analizăm trecutul…sau poate că nu. De ce să dezgropi clipe care oricum nu se vor mai întoarce? Dar nici viitorul nu îl poți prevede, oricât te-ai chinui…nu poți să ştii ce balaur cu șapte capete te așteapă după colț și nici dacă vei da de tonomatul de bomboane multicolore cu gust dulce și aromat.

Prezentul e cel ce contează, ceea ce ai și trăiești, aici și acum. Familia, sănătatea, frumusețea, tinereţea, inteligența, visele. Acum le ai, mâine nu se știe pe care dintre ele le poți pierde sau leza. E limitat să trăiești în trecut, să te hrănești cu amintiri sau cu imaginea persoanei dragi care a plecat și nu se va mai întoarce. Nu ajută pe nimeni lacrimile, regretele, sau simple lucruri ce te leagă de trecut iar dacă pozele sunt cele care îți macină ființa, aruncă-le în foc și gata! Gândindu-te la trecut, pierzi prezentul. Te-ai gândit vreodată că uiți să privești spre cer, sau că ai uitat să tragi aer in piept? Ce-ar fi ca atunci când ești blocat în trafic și pierzi timpul claxonând și vărsându-ți nervii pe cel din fața ta, să tragi aer in piept si să întorci capul spre parcul plin de copii care se joacă și aleargă, profitând de o tinerețe pe care tu ai pierdut-o și poate ți-ar face bine să o revezi din când în când.

Fie că vrem sau nu, pierdem mult timp inutil. Ore din viaţă de stat la cozile instituţiilor de stat cu depuneri de delclaraţii şi tot felul de aberaţii în bâjbâiala birocratică, ore de goluri de timp puse cap la cap in trafic, si poate câţiva ani buni de lamentare în fața oglinzii din cauza celulitei, a tenului gras sau a părului care parcă nu stă niciodată bine. Ore pierdute în complezenţe şi politeţuri cu persoanele care s-au aciuat in agenda de contacte de la care trebuie sa ascultăm cum și-au tuns câinele sau cum și-au flambat pisica, dacă le-a ieșit un fir de păr alb sau dacă vecina s-a mai întors sau nu de la muncă din străinătate. Ne pierdem timpul cu alții sau cu probleme inventate, retușări sau încercări de retușări a unor imperfecțiuni inexistente. Ne pierdem vremea cu lucruri cu adevărat inutile.

Poate că e și vina societății în care trăim, sau poate e doar vina noastră că aplecăm urechea la ceea ce spun alții și uităm să ne protejăm sufletul. Nu merită să îl înnegrim din cauza superficialității unora, nu dacă vrem să devenim sau deja suntem oameni cu principii sănătoase de viață.

Timpul ne poate deveni aliat, dacă știm să-l drămuim. Timpul nu costă, atâta timp cât îl folosim cu înțelepciune. Trecutul nu se reîntoarce iar viitorul nu poate fi chemat mai repede decât el singur vine. Prezentul contează…şi e tot timp.

 

 

 


 

Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin  site-ul www.molcutz.ro. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: „Sursa: www.molcutz.ro” si link catre www.molcutz.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.

29 decembrie 2015

E tot timp…

ACUM vezi vânt si frig, fulgi ce cad alene din înalturi împăienjenind natura cu o pătură albă… IERI vedeai doar frunze arămii, stoluri de păsări și […]
28 decembrie 2015

Holistik

In calitate de fondator al conceptului “Holistik” am deschis un centru de sanatate holistica. In cadrul acestui centru am bucuria sa lucrez cu o echipa de […]
23 decembrie 2015

Oglindă oglinjoară…

De mici copii tânjim după aprecierea celorlalți și pierdem vremea întrebându-ne ce cred alții despre noi… doar că ceea ce nu realizăm este că încercând să-i […]
19 decembrie 2015

Suflet de femeie

Dacă mi-ar fi cu putinţă, mi-aş pune sufletul într-o piaţă. L-aş vinde ca să ma îmbogăţesc…m-aş îmbogăţi doar ca să-i ajut pe alţii. L-aş pune la licitaţie […]